AŞ DEFĂIMA, DAR N-AM CU CINE

                             

    Cînd ţi-e lumea mai dragă şi ai defăima şi tu pe cineva cu un prieten lîngă tine, vine o păsărică şi-ţi şopteşte că nu poţi, că prietenii tăi au făcut-o deja şi au început cu tine. De nervi, mai pui un drug în uşa spaţiului tău foarte închis şi-ţi aprinzi o ţigară. Două. Trei. La a patra deschizi geamul şi fumul o ia vijelios vertical către etajul patru, şi orizontal către vecinul de la trei, care nu mai fumează de nişte ani. La zece secunde se aude: ''te reclam'', în următoarele cinşpe: ''şi eu''. Toleranţă: zero... :)