sâmbătă, 13 februarie 2016

ÎN GOANĂ PE FACEBOOK - CE MI-A PLĂCUT AZI

BOGDAN BUDEŞ, cu acest status ''confesiune'':

''În aproape cincisprezece ani de cînd am o legătură cu teatrul profesionist am întîlnit tot felul de spectatori.
Cel mai bizar spectator, îmi amintesc, a fost un tînăr „ciupit” la o reprezentație cu spectacolul «Creatorul de teatru» (la Teatrul ACT). Spectatorul a dovedit o grijă excesivă față de personajul Bruscon - jucat de Marcel Iureș - și, în momentul în care actorul s-a așezat pe scaun, la nici un metru de el, cu spatele, s-a aplecat delicat în față și a început să-i sufle ușor în ceafă, impresionat de faptul că actorul transpirase, iar personajul tocmai spusese că nu vrea să răcească și să facă meningită.

A mai fost spectatorul respectuos față de șefi, care, în mijlocul unei reprezentații cu «American Buffalo», a răspuns la telefon și a început să vorbească în șoaptă, dar într-o șoaptă care în spațiul de la ACT se auzea la fel de bine ca vorbirea normală. Actorii s-au oprit, iar privirii întrebătoare a lui Vlad Zamfirescu spectatorul i-a răspuns cu un umil-jenat „E șeful meu, mă iertați...”


Dar aseară mi-a fost dat să întîlnesc spectatorul retardat. Nu, nu că rîdea ca un apucat, dar rîdea fix în momentele în care nu era nimic de rîs. Însoțit de două tute poziționate de-a dreapta și de-a stînga, care se hlizeau cu chițăieli de șoareci torturați, individul rîdea înclinîndu-se în față și în spate în spasme îngrijorătoare. Știu că sunt momente în spectacol care declanșează icnete de rîs nervos (foarte interesant de analizat acest tip de rîs - o reacție, probabil, de detensionare lăuntrică), dar să rîzi cu precizie în momentele cînd nici măcar rîsul nervos - la oamenii normali - nu e justificat, e dovada că unora le-ar trebui adeverință de la psihiatru că au voie la teatru.''

Un interviu mişto acordat de Bogdan Budeş, găsiţi aici:


Cam atît.
A, mi-a plăcut şi că a fost ziua lui T.O.Bobe. Chiar ''toată ziua'', după cum îmi arată la fiecare atingere nesuferitul meu de Windows Phone. Ceea ce înseamnă că încă mai este. Şi lumea îl sărbătoreşte mişto. Şi el se simte la fel... :) Like it!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu